Classic Unlimited la Cetatea Alba Carolina, Alba Iulia

Classic Unlimited duce muzica clasică în locuri neconvenționale.

În cadrul turneului național de pian ajungem într-o hală, în atelier de reparații auto-moto, magazin, tipografie și în cetate. În locuri obișnuite pentru viața noastră de zi cu zi, dar neobișnuite pentru muzica clasică.

Vă invităm astfel să descoperiți alături de pianistul Bogdan Vaida cum se schimbă experiența unui spectacol în funcție de locul unde ne aflăm.
Cetatea Alba Carolina va găzdui concertul din 2 noiembrie, în Caponieră.

Caponiera situată în partea de nord a fortificației bastionare Cetatea Alba Carolina, între Bastionul Sf Elisabeta și Bastionul Carol are forma unui pasaj larg de 3 metri sau a unei galerii acoperite care străbate transversal şanţul corpului fortificaţiei.

Ansamblul fortificaţiilor din Alba Iulia oferă vizitatorilor posibilitatea de a călători în timp de-a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificaţii, din trei epoci diferite, construite succesiv pe aceeaşi locaţie, fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche: Castrul Roman (106 d.Ch.), Cetatea Medievală (sec. XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina, fortificaţie de tip Vauban (sec.XVIII). În prezent spațiul găzduiește proiecții de filme, dezbateri, întâlniri ale comunității creative din Alba Iulia.

„E foarte interesant pentru mine cum se schimbă muzica în funcție de locul unde cânt. Sigur, în funcție de acustică, loc și condiții. Dar și din punct de vedere afectiv, emoțional, în funcție de “aura” locului respectiv și mai ales de oamenii care își duc viața de zi cu zi acolo. Practic la fiecare concert se amestecă muzica cu “arta” locului respectiv. Pentru că și să meșterești la motociclete sau să vindeci bolnavi sau să cureți apa de… tot felul (am avut un concerte și la o stație de epurare) poate fi o artă”, spune Bogdan.

În cadrul Classic Unlimited, Bogdan Vaida va interpreta Nocturna op. 48 nr 1 de Frederic Chopin, Toccata de Sigismund Toduta, Rapsodia ungara de Franz Liszt și Tablouri dintr-o expoziție de Modest Mussorgski.