PERCEPȚIA PUBLICULUI ASUPRA MUZICII CONTEMPORANE ÎN CADRUL TURNEULUI ”CLASSIC UNLIMITED – LOVE AT FIRST SOUND”. STUDIU DE CAZ.

tori ai respectivului eveniment (au existat diferențe semnificative între capacitățile sălilor de concert). Dintre respondenții la studiul de caz, 41,3% s-au încadrat în categoria de vârstă între 36 și 50 de ani, 42,2% peste 50 de ani, 14,6 % între 18 și 35 de ani și 1,8 % sub 18 ani. În ceea ce privește obiceiurile de consum cultural 7,9% au declarat că participă pentru prima dată la un concert de muzică clasică, 32,4 % că merg rar la astfel de evenimente, 43,4% ”din când în când”, 11,5 % des, iar 4,9% foarte des. Aceste date sugerează un public omogen, care corespunde profilului proiectului Love at First Sound.

           Întrebările, respectiv răspunsurile primite, sunt prezentate în tabelele următoare.

Pe o scară de la 1 (neplăcută) la 5 (foarte interesantă), cum ți s-a părut muzica contemporană prezentată în concertul Classic Unlimited?
Notă	Nr. răspunsuri	Procent din total răspunsuri
1	1	0.22%
2	7	1.57%
3	18	4.04%
4	73	16.40%
5	346	77.75%

Pe o scară de la 1 (deloc) la 5 (foarte mult), în ce măsură te-au sprijinit poveștile pianistului în mai buna înțelegere a muzicii contemporane?
Notă	Nr. răspunsuri	Procent din total răspunsuri
1	0	0.00%
2	4	0.90%
3	10	2.25%
4	40	8.99%
5	391	87.87%

Consideri o idee bună prezentarea în cadrul aceluiași concert a unor piese ”clasice” și a unor lucrări contemporane?
Răspuns	Nr. răspunsuri	Procent din total răspunsuri
DA	427	95.96%
NU	18	4.04%

Cum ți s-au părut piesele contemporane față de lucrările “clasice” prezentate în cadrul concertului Classic Unlimited?
Răspuns	Nr. răspunsuri	Procent din total răspunsuri
mai puțin interesante	72	16.18%
la fel de interesante	294	66.07%
mai interesante	79	17.75%

Cea de-a cincea întrebare a fost: ”Care dintre lucrările contemporane prezentate în concert ți s-a părut cea mai inspirată?”. Deoarece unii respondenți au bifat aici mai multe piese, fiecare dintre cele patru lucrări contemporane (aparținând compozitorilor Ciprian Gabriel Pop, Șerban Marcu, Cristian Bence-Muk și Aurelian Băcan) s-a bucurat de un procent mai mare de 25%. Faptul că fiecare din cele patru compoziții a fost preferată de o bună parte a publicului se datorează, cu siguranță, conceptelor foarte diferite care stau la baza acestor lucrări. Astfel, diversitatea din cadrul părții de muzică contemporană a concertului a influențat pozitiv percepția publicului, programul oferind fiecărui spectator o muzică potrivită cu propriile preferințe artistice și muzicale.

Datele obținute sugerează că muzica contemporană prezentată în cadrul turneului Love at First Sound s-a bucurat de o largă apreciere din partea publicului, confirmând impresia pianistului și a echipei de proiect. 78% din respondenți au perceput muzica contemporană ca fiind ”foarte interesantă” și i-au acordat un punctaj maxim (5/5), doar 1,8% având o impresie negativă în urma audiției (1 sau 2 puncte). Acest rezultat pare să infirme (pre)concepția larg răspândită, cum că muzica ”clasică” contemporană ar fi greoaie, dificil de înțeles sau rezervată specialiștilor. Este demn de menționat faptul că spectatorii care au afirmat că merg rar la concerte de muzică clasică au notat muzica contemporană aproape identic cu cei mai obișnuiți cu sălile de concert (4,70 față de 4,67 puncte din 5).

”Poveștile” spuse de pianist înaintea fiecărei piese din programul concertelor au reprezentat un element care a contribuit, cu siguranță, semnificativ la acest succes. Acestea au fost aproape unanim apreciate de public (4,84/5 puncte) și s-au bucurat, poate ușor surprinzător, de aceeași trecere la publicul cunoscător (4,88) precum la cel mai puțin familiarizat cu muzica clasică (4,84).

Alăturarea în același program a unor compoziții contemporane și a unor lucrări din literatura muzicală universală relativ cunoscute melomanilor a fost de asemenea apreciată de marea majoritate a publicului (96%). Repertoriul concertelor a fost astfel alcătuit în ideea de a oferi publicului o cât mai mare diversitate stilistică și cu convingerea că lucrările contemporane au de câștigat dintr-o astfel de prezentare. Răspunsurile spectatorilor confirmă această teză, 66% din respondenți afirmând că repertoriul contemporan a fost ”la fel de interesant” ca cel clasic, iar 18% (!) chiar preferându-l. Nici aici nu se observă o diferență statistică clară între spectatorii mai experimentați și cei nefamiliarizați cu muzica cultă.

           În concluzie, putem afirma că lucrările contemporane prezentate în cadrul concertelor s-au bucurat de o recepție foarte călduroasă din partea publicului. În mod evident, calitatea compozițiilor și a interpretării a fost factorul decisiv, fapt confirmat și de numeroasele mesaje și comentarii textuale primite de la spectatori. Totodată, răspunsurile primite la întrebările din chestionarul online ne indică ”poveștile” pianistului și alcătuirea repertoriului (mai precis, alăturarea compozițiilor contemporane și a pieselor ”clasice”) ca fiind elemente care au influențat pozitiv experiența publicului. Locurile prietenoase și mai puțin convenționale de desfășurare a concertelor au fost de asemenea apreciate de spectatori.

           Concluziile studiului de caz ne dau certitudinea că strategiile pe baza cărora a fost construit proiectul sunt eficiente și ne încurajează să perseverăm în demersul de a apropia muzica cultă contemporană de un public mai larg.  Ne propunem să realizăm studii de caz pe această tema și la proiectele viitoare ale asociației. Un volum mai mare de date, strânse în circumstanțe diferite, cu repertorii diferite, ne va ajuta să înțelegem mai bine factorii cei mai importanți în demersul menționat.

Studiul de caz a fost realizat în cadrul proiectului cultural “Love at First Sound”, proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.